Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, în elita teatrelor europene

Divertisment

Cu o istorie de 164 de ani și premiat de-a lungul timpului pe toate meridianele, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ din Craiova este prezent în rândul marilor teatre ale lumii, alături de care a participat la cele mai importante festivaluri internaționale unde a fost aclamat și premiat.

Membru al Convenției Teatrale Europene (CTE) din 1995 (este primul teatru dintr-o țară din Europa Centrală și de Răsărit ce intră în componența acestei asociații internaționale de breaslă), Naționalul craiovean s-a impus prin spectacolele sale în elita mișcării teatrale românești și apoi a celei europene și chiar mondiale.

Teatrul Național din Craiova, care din 2003 poartă numele marelui dramaturg Marin Sorescu, a fost înființat în 1850. În primele decenii de existență, aici s-au pus în scenă preponderent spectacole muzicale și vodeviluri, precum ”Muza de la Burdujeni”, ”Carantina”, ”Nuntă Țigănească”, ”Rudele nevestei mele”. În 1854, destinele instituției îi sunt încredințate lui Theodor Teodorini, artist cu studii dramatice făcute în Franța și Italia, care dincolo de realizarea unor spectacole de bună factură, creează o adevărată școală a teatrului românesc cu actori precum Aristizza Romanescu, Constantin Serghie, Romald Bulfinski, Remus Comăneanu etc.

‘Alături de cei doi fondatori — Costache Caragiale și Costache Mihăileanu — și de Costache Serghie, în Cartea de Aur a celor care au militat pentru înființarea acestei instituții de importanță națională și europeană se înscriu nume valoroase ale teatrului românesc: Theodor Teodorini, Maria Stavrescu-Teodorini, Raluca Stavrescu, Ion Vlădicescu, Pavel Stoenescu, Costache Demetriadi, Paulina Stavrescu, Aristizza Romanescu, Maria și Ion Anestin, marele prieten al lui Ion Luca Caragiale, Maria Petrescu, Ion Tănăsescu, Matilda Maior, viitoare Pascaly, Alexandru Flechtenmacher, Eduard Vachmann, Elena Teodorini, Jean, Emil, Aurel și Constantin Bobescu, Ion Livescu. În 1904, la direcția teatrului este numit Grigore Gabrielescu, artist liric de faimă mondială. Reținem apoi perioada de directorat a lui Emil Gârleanu, când secretar literar al teatrului era nimeni altul decât viitorul mare romancier Liviu Rebreanu. Alături de o parte din actorii din vechea gardă apar acum pe scena craioveană Romuald Bulfinski, Constantin Radovici, Pandele Nicolau, Petre Sturdza, Constantin Mărculescu și Al. Dem. Dan, primii interpreți ai lui Hamlet în teatrul craiovean, Clotilda Calfoglu, Mia Teodorescu, Victor Antonescu, Al. Nanu, Marioara Fărcășanu, Stela Poenaru, Fanny Rădulescu-Rebreanu, George Ciprian, Tudor Călin, Ștefan Braborescu, Aura și Mișu Fotino, Coco Demetrescu, tatăl poetului Radu Gyr, Nicolae Neamțu-Ottonel, Alexandru Olarian, Remus Comăneanu’, afirmă Nicolae Coande, secretarul literar al Teatrului Național ‘Marin Sorescu’ din Craiova.

În perioada interbelică, spune Coande, sunt demne de menționat directoratele lui Grigore Drăgoescu, Ion Dongorozi și Ștefan Boțoiu, iar acum strălucește pe scena craioveană marele actor Ion Manolescu, dar și Margot Boteanu-Păcuraru, Ovidiu Rocoș, Ioachim și Nelly Dordea, Alexandru Braun. ‘Pe lângă incendiul care a mistuit teatrul lui Teodorini în 1927, unul dintre cele mai dureroase momente se petrece în 1936, în timpul directoratului lui A. de Hertz, când pentru o perioadă de 5 ani se închid porțile Naționalului craiovean ‘din considerațiuni de ordin financiar’, odată cu cele ale Naționalelor din Cernăuți și Chișinău. La redeschidere, în anul 1942, în jurul directorului Ștefan Boțoiu, împreună cu câțiva din vechii societari se găsesc actori de prestigiu precum Nicolae Sireteanu, Costel Rădulescu, Manu și Madeleine Nedeianu, Constantin Țăpârdea, Ion Lupu, Aurelia Teodorescu, Elena Sterienescu, Febronia Stănescu, Getta Tudorache, Gina Petrini, Florica Nicolescu, Costică Ionescu, Virgil Bădescu. După 1947, Teatrul Național din Craiova plătește, ca și celelalte teatre din România, tributul montării unor titluri ale dramaturgiei sovietice, dar și promovării dramaturgiei românești din perioada proletcultistă. Actorii de referință ai momentului sunt, între alții, Geo Barton, Mircea Bohoreanu, Ion Marinescu’, mai afirmă Nicolae Coande.

Una dintre cele mai frumoase perioade din istoria de 160 de ani a Teatrului Național din Craiova s-a petrecut între 1956 și 1959, prin venirea la Craiova a unei părți a absolvenților așa numitei ‘Promoții de aur’: ‘Mai întâi Victor Rebengiuc, apoi George Cozorici, Constantin Rauțchi, Silvia Popovici, Sanda Toma, Amza Pellea, Dumitru Rucăreanu și mentorul lor, regizorul Vlad Mugur, protagoniști ai câtorva memorabile spectacole, printre care ‘Bunbury’, ‘Hamlet’ și ‘Tragedia optimistă’, luaseră drumul teatrelor bucureștene. Nu rezistaseră acestui miraj nici mai de curând veniții Ioana Bulcă, Rodica Tapalagă, Andreea Năstăsescu, Vasile Ichim, Nae Gh. Mazilu sau Mircea Mușatescu. Activau aici artiștii emeriți Ovidiu Rocoș, Margot Boteanu Păcuraru, Manu Nedeianu, Ilie Cernea, Madeleine Nedeianu, Richard Rang, Florica Nicolescu, Costică Ionescu, Ion Pavlescu, Constantin Sassu, Nicolae și Rodica Radu, Iancu și Maria Goanță, Elena Gheorghiu, Nicoleta Oancea, Anca Ledunca, Iosefina Stoia sau Emil Boroghină, Georgeta Luchian, Lucian Albanezu, Ioana Măgură, regizoarele Georgeta Tomescu și Valentina Balogh, pictorul scenograf Viorel Penișoară Stegaru, Valeriu Dogaru și Leni Pințea Homeag. La scurt timp au venit la Craiova Vasile și Marina Cosma și, de la Petroșani, abia ieșit din pușcăriile comuniste, Ion D. Sîrbu, secretar literar al teatrului timp de aproape 10 ani. În anii următori sosesc aici Vladimir Gheorghiu, Hamdi Cerchez, Remus și Smaragda Mărgineanu, Papil Panduru, Ruxandra Sireteanu, Ileana Sandu și Dan Tufaru, Elena Buhoci, inegalabilii Tudor Gheorghe, Petrică Gheorghiu, Ilie Gheorghe și Valer Dellakeza, Luminița Iacobescu, Dan Werner, Nicolae Iliescu, Mihaela Arsenescu. Spectacolele emblematice ale acelei perioade rămân ‘Troienele’ în regia Georgetei Tomescu, ‘Othello’, spectacolul lui Călin Florian și ‘Mandragolla’ în regia lui Paulo Magelli’.

Repertoriul prefigurat între 1963 și 1973 de Călin Florian, Nicolae Radu și Alexandru Dincă și, bineînțeles, Ion D. Sîrbu, cuprinde titluri de importanță ale literaturii dramatice românești și universale. Dincolo de repertoriul propriu-zis, valoroase rămân conferințele dedicate teatrului, dar și poeziei de Ion D. Sîrbu, precum și ‘Săptămâna Shakespeare’, una din motivațiile care, peste ani, a stat la baza inițierii Festivalului Shakespeare.

‘Anul 1973, odată cu încheierea construcției noului sediu și mutarea într-unul dintre cele mai moderne edificii de teatru din Europa, aduce la conducerea Naționalului, e drept, numai pentru o stagiune, pe unul dintre cei mai îndrăgiți actori români, Amza Pellea, al cărui nume îl poartă astăzi sala mare de spectacole. În această perioadă debutează regizoral Mircea Cornișteanu cu spectacolul ‘O scrisoare pierdută’. Mircea Cornișteanu a realizat pe scena craioveană pe parcursul unui sfert de veac cinci montări ale piesei ‘O scrisoare pierdută’ și, lucru demn de menționat și elogiat, o integrală a comediilor lui Ion Luca Caragiale. Între 1975 și 1988, în timpul directoratului asigurat de Alexandru Dincă, Naționalul craiovean a realizat câteva spectacole memorabile — ‘O noapte furtunoasă’ și ‘O scrisoare pierdută’, varianta a doua, cea din 1983, ‘Macbeth’ în regia Floricăi Mălureanu, ‘A treia țeapă’, realizat de asemenea de Mircea Cornișteanu, ‘Paznicul de la depozitul de nisip’ montat de Mihai Manolescu, dar și spectacole impuse de anumite momente aniversare, precum ‘Patetica ’77’ în regia Georgetei Tomescu sau ‘Puterea și adevărul’ în direcția de scenă a lui Mircea Cornișteanu. În această perioadă sunt inițiate două manifestări de rezonanță națională, ‘Zilele Caragiale’ și ‘Festivalul de Teatru Istoric’. Un fenomen artistic care nu poate fi ignorat, rămâne cel al spectacolelor de poezie și muzică ale acestui artist-instituție care este Tudor Gheorghe. Este, totodată, perioada în care, pe lângă Vasile Cosma și Ion Pavelescu, se afirmă ca valori de nivel național, un grup de actori ai Naționalului craiovean, în frunte cu Ilie Gheorghe și Petre Gheorghiu, Leni Pințea-Homeag, Tudor Gheorghe, Valer Dellakeza și Valeriu Dogaru, apoi Valentin Mihali, Tamara Popescu, Mirela Cioabă, Ion Colan și alții’, spune Coande.

Anul 1988 este cel în care Emil Boroghină vine ca director al TNC și, după cum spune chiar el, împreună cu Silviu Purcărete, a scris una dintre cele mai frumoase și incredibile pagini din istoria Naționalului craiovean și a teatrului românesc. ‘Marile spectacole ale anilor 1988 și 1989 s-au numit ‘Mobilă și durere’ în regia lui Cristian Hadjiculea, ‘Unchiul Vanea’ al lui Mircea Cornișteanu, ‘Piticul din grădina de vară’ în direcția de scenă a lui Silviu Purcărete, ‘Arca Bunei Speranțe’, montat de Aureliu Manea. Perioada 1990-2000 a însemnat impunerea Naționalului craiovean în prim planul mișcării teatrale românești și apoi a celei europene și chiar mondiale. Excepționalele spectacole ale lui Silviu Purcărete, ‘Ubu Rex cu Scene din Macbeth’, ‘Titus Andronicus’, cel care l-a așezat pe marele actor Ștefan Iordache în calitatea de angajat al Teatrului Național din Craiova, iar ‘Phaedra’, ‘Danaidele’, ‘Orestia’, au însemnat tot atâtea recunoașteri internaționale, participări la cele mai importante festivaluri ale lumii, precum cele de la Edinburgh, Avignon, Holland Festival de la Amsterdam, Wiener Festwochen de la Viena, Theater Der Welt de la Munchen, Festivalul Shakespeare de la Tokyo, Israel Festival de la Jerusalem, Festivalul de Teatru al Americilor de la Montreal, cel al Artelor de la Melbourne, Festivalul Artelor Scenice de la Sao Paulo, Festivalul Convenției Teatrale Europene de la Stockholm, Lincoln Center Festival de la New York, Festivalul Teatrul Națiunilor de la Seul și multe, multe altele. Este demn de menționat că la Bruxelles, teatrul craiovean era invitat, în 1996, să-și prezinte spectacolele în ciclul ‘Mari Teatre ale Europei’. Spectacolele lui Silviu Purcărete, jucate în peste 35 de țări au adus teatrului craiovean peste 100 de premii și distincții naționale și 12 premii internaționale de cel mai mare prestigiu. Faptul că spectacolul ‘Phaedra’ a înregistrat exact 100 de reprezentații în străinătate, vorbește de la sine despre performanțele atinse de Naționalul craiovean în acea perioadă, când, alături sau separat de spectacolele lui Silviu Purcărete, au fost invitate la festivaluri importante din Marea Britanie, Egipt, Polonia etc., spectacolele ‘Îngrijitorul’ și ‘Matca’ ale tinerei Daniela Peleanu sau ‘Timon din Atena’ în regia lui Mihai Măniuțiu’, a afirmat secretarul literar al TNC.

Alături de spectacolele lui Silviu Purcărete, spectacole-eveniment ale acelei perioade sunt considerate și ‘Hamlet’ în regia lui Tompa Gabor, cu Adrian Pintea în rolul titular, dar și ‘Slugă la doi stăpâni’ și ‘Așa este, dacă vi se pare’ în direcția de scenă a lui Vlad Mugur, un mare prieten al Naționalului craiovean. Faimoasa revistă britanică ‘The Stage’ (29 mai 1997) a scris despre TNC: ‘Te întrebi uneori dacă această companie nu este cea mai bine alcătuită, de la Berliner Ensemble al lui Brecht, sau poate de la Royal Shakespeare Company a lui Peter Brook’.

‘Teatrul Național din Craiova a arătat într-adevăr ca o mare echipă, o familie spirituală, în care protagoniștii, vedetele acelor spectacole, Ștefan Iordache, Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza, Leni Pințea-Homeag, Tudor Gheorghe, aveau alături de ei pe excelenții actori Valeriu Dogaru, Vladimir Juravle, Rodica Radu, Iosefina Stoia, Georgeta Luchian-Tudor, Remus și Smaragda Mărgineanu, Valentin Mihali, Tamara Popescu, Mirela Cioabă, Ion Colan, Teodor Marinescu, Natașa Raab, Angel Rababoc, Monica Modreanu, Ozana Oancea, Lamia Beligan, Gabriela Baciu, Marian Negrescu, Constantin Cicort, Anca Dinu, Anca Dragomir, Adriana Moca, Adrian Andone, Geni Macsim, Corina Druc, Tudorel Petrescu, Ștefan Mirea, cărora trebuie să le adăugăm și o profesionistă echipă de tehnicieni de scenă. În anul 1995, Naționalul craiovean devine membru al Convenției Teatrale Europene (CTE), fiind primul teatru dintr-o țară din Europa Centrală și de Răsărit ce intra în componența acestei asociații internaționale de breaslă. Între timp, au urcat pe scena TNC actori precum excelentul comediant Nicolae Poghirc, excepționalul Sorin Leoveanu, poate cel mai bun produs al școlii românești de actorie din ultimii 20 de ani, Cerasela Iosifescu, actriță de mare forță dramatică, interpreta unui personaj Medeea de neuitat, Romanița Ionescu, Iulia Lazăr, Raluca Păun, Cătălin Băicuș sau Marian Politic’, spune Coande.

Fondarea în anul 1994 a Festivalului Shakespeare reprezintă o bornă în istoria Naționalului craiovean reprezintă un element esențial al istoriei recente a Naționalului din Craiova. Primele cinci ediții s-au desfășurat o dată la trei ani, iar din 2006, manifestarea are loc o dată la doi ani. Festivalul Internațional Shakespeare este privit acum, mai ales după ultimele ediții, drept unul dintre cele mai importante festivaluri cu temă ale Europei și unul dintre marile festivaluri Shakespeare ale lumii, unde au putut fi văzute excelente spectacole regizate de Declan Donellan, Eimuntas Nekrosius, Peter Brook, Robert Wilson, Lev Dodin, Eugenio Barba, Pipo Delbono, Yoshihiro Kurita, Oskaras Khorsunovas, Silviu Purcărete, Yuri Butusov, Max Webster, Tompa Gabor, Bocsardi Laszlo etc.

Ediția din acest an a Festivalului Internațional Shakespeare s-a desfășurat, la Craiova și București, în perioada 23 aprilie — 3 mai, sub genericul „Shakespeare al tuturor”, anul acesta împlinindu-se 450 de ani de la nașterea marelui dramaturg și 20 de ani de la prima ediție a festivalului care s-a născut din dorința, ambiția și competența lui Emil Boroghină, managerul festivalului, unul dintre cei mai importanți promotori de teatru european.

Din anul 2000, se înregistrează directorul lui Mircea Cornișteanu, unul important în ceea ce privește realizările și premiile obținute, cu o viziune managerială modernă, probată în lansarea și implementarea câtorva proiecte importante la nivel național și internațional, dacă nu ar fi decât să numim ‘Valori ale teatrului românesc, valori ale teatrului european’, la care au participat invitați din peste 30 de țări ale Europei. De curând, marele regizor american Robert Wilson a fost invitat să monteze aici piesa ‘Rinocerii’, de Eugčne Ionesco, iar spectacole precum ‘O furtună’, regia Silviu Purcărete sau ‘Caligula’ și ‘Familia Tot’, regia Bocsárdi László, au devenit repere în arta teatrului românesc și au fost premiate la nivel național.

Activitatea teatrului craiovean în ansamblul său a fost evidențiată prin lucrări de excepție: ‘Istoria Teatrului Național din Craiova’, apărută cu ocazia aniversării a 150 de ani de existență, în anul 2000, la Editura ‘Aius’, cele două dicționare scrise de către Alexandru Firescu și neobositul cercetător de arhivă Constantin Gheorghiu, la care pot fi adăugate monografiile de spectacol ‘Ubu Rex cu Scene din Macbeth’, și ‘Titus Andronicus’, precum și volumul de cronici semnate de scriitorul Patrel Berceanu, secretar literar al teatrului, sunt mărturii ale existenței acestei instituții fanion a culturii naționale. Din anul 2006, Naționalul craiovean are o revistă proprie, ‘SpectActor’, editată de Nicolae Coande, ajunsă la numărul 28, iar din 2009 organizează ciclurile de conferințe și întâlniri cu scriitori și oameni de cultură, ‘Întâlnirile SpectActor’, respectiv ‘Duminici de poezie în teatru’ (moderator fiind tot secretarul literar), reînnodând astfel cu tradiția instituită de Ion D. Sîrbu. La aceste conferințe au participat importanți oameni de cultură contemporani: Radu Beligan, Ion Caramitru, Solomon Marcus, Răzvan Theodorescu, Emil Constantinescu, Gabriela Adameșteanu, D.R. Popescu, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Matei Vișniec, A.S.R., Principele Radu al României, Solomon Marcus, Cristian Țopescu, Dan Grigore, George Banu, Eugen Negrici, Adrian Cioroianu, Florin Zamfirescu, Adrian Streinu-Cercel, Adrian Cioroianu, Jean Askenasy, Dan C. Mihăilescu, Alexa Visarion, Cristian Tudor Popescu, Mircea Dinescu, Ileana Mălăncioiu etc.

În memoria marelui scriitor Ion D. Sîrbu, TNC, în colaborare cu alte instituții de cultură din Craiova, organizează începând cu 2009 ‘Colocviile Ion D. Sîrbu’. Conferințele și prelegerile susținute au fost publicate în două ‘Caiete’ ale colocviilor sus amintite, în 2009 și 2014 (coordonator, secretarul literar Nicolae Coande).

Dintre numeroasele premii și distincții obținute de Teatrul ‘Marin Sorescu’ și de componenții săi, amintim: Premiul Criticii pentru cel mai bun spectacol și Premiul Fundației Hamada pentru Excelență artistică, în cadrul Festivalului Internațional de la Edinburgh, pentru ‘Ubu Rex cu scene din Macbeth’, obținute în 1991; Premiul Criticii pentru cel mai bun spectacol străin, din partea Asociației Criticilor de Teatru din Quebec, pentru ‘Titus Andronicus’, obținut în 1993; Diploma și Medalia Academiei Braziliene de Artă, Cultură și Istorie pentru ‘Phaedra’ (1996). În anul 2000, secția română a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT) i-a acordat Naționalului craiovean Diploma de Excelență.

În anul 2004, președintele României a acordat Teatrului Național ‘Marin Sorescu’ din Craiova ‘Ordinul cultural’ în grad de Comandor.

În 2005, Teatrul Național din Craiova a obținut trei premii UNITER: pentru cel mai bun actor în rol principal (Ilie Gheorghe-Harpagon în ‘Avarul’ de Moliere), pentru cea mai bună regie și pentru cel mai bun spectacol (Silviu Purcărete ? ‘Cum doriți sau noaptea de la spartul târgului’, după W. Shakespeare).

Cele mai recente premiile au fost acordate de UNITER pentru cel mai bun spectacol TV —Mircea Cornișteanu, pentru spectacolul ‘Unde-i revolverul?’ (2011)-, lui Ilie Gheorghe pentru întreaga activitate (2011), pentru cel mai bun actor —Sorin Leoveanu, pentru rol principal în ‘Caligula’, pentru cea mai bună regie —Laszlo Bocsardi, pentru spectacolul ‘Caligula’, pentru întreaga activitate —Valer Dellakeza, precum și Ceraselei Iosifescu — Premiul FestCO 2012 pentru cea mai bună actriță în rol principal, (rolul Veta din ‘O noapte furtunoasă’). În 2013 Premiul UNITER pentru întreaga activitate a fost acordat actriței Leni Pințea-Homeag, iar Premiul special pentru o viață dedicată poeziei autentice a revenit lui Tudor Gheorghe. În 2014, Valer Dellakeza a primit Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol secundar: rolul Tót Lajos din spectacolul ‘Familia Tót’.

Câteva dintre spectacolele ultimelor stagiuni au fost aclamate la nivel național și internațional, precum și în cadrul unor turnee și festivaluri de prestigiu din Europa: Polonia, Anglia, Ungaria, Israel, Bulgaria, Serbia, Germania, Rusia etc.

Printre acestea se află ‘O furtună’, un spectacol de magie teatrală marca Silviu Purcărete, unde insula lui Prospero, cu al ei caracter straniu și inițiatic, este restrânsă la conceptul unei peșteri-mormânt. Șoapte tainice plutesc pe muzica ademenitor-obsesivă creată de Vasile ?irli anume pentru decorul ce sugerează, în viziunea lui Dragoș Buhagiar, decrepitudinea, decadența, dar și o bolgie unde anxietatea este la ea acasă. Din distribuție fac parte Sorin Leoveanu, Ilie Gheorghe, Valentin Mihali, Adrian Andone, Cătălin Băicuș, George Albert Costea, Angel Rababoc, Mircea Tudosă, Nicolae Poghirc, Constantin Cicort, Iulia Lazăr, Iulia Colan, Petra Zurba, Monica Ardeleanu. Presa poloneză prezentă la Festivalul Shakespeare de la Gdansk a descris ca fiind ‘de la punerea în scenă a lui Giorgio Strehler, una dintre cele mai rafinate și perfect compuse viziuni ale acestei drame’. (Marcin Miętus, Balkanistyka.org).

Cel mai important proiect teatral derulat în ultimii ani în România, ‘Rinocerii’, de Eugene Ionesco, în regia lui Robert Wilson, a avut premiera pe 2 iulie 2014 la Teatrul Național Craiova. Timp de mai multe luni, cu o întrerupere dictată de calendarul personal al regizorului american, un grup de peste 30 de actori ai Naționalului craiovean conduși de Robert Wilson și de o numeroasă echipă de colaboratori veniți din șapte țări ale lumii, au pus la cale un spectacol pe cât de complex pe atât de inovator. ‘Spectacolul lui Robert Wilson a reverberat în inimile spectatorilor prezenți la premiera craioveană cu o intensitate în care se putea ghici admirația în fața noutății eclectic exprimată, de o manieră în care entuziasmul pentru jocul actorilor se împletea cu o anumită uimire față de ceea ce se propunea scenic. Din distribuția spectacolului fac parte actori importanți ai naționalului craiovean: Ilie Gheorghe, Valentin Mihali, Iulia Bleonț, Claudiu Bleonț, Valer Dellakeza, Tamara Popescu, Angel Rababoc, Nicolae Poghirc, Raluca Păun, Monica Ardeleanu, George Albert Costea, Cosmin Rădescu, Constantin Cicort, Mirela Cioabă, Dragoș Măceșanu, Iulia Colan, Ion Colan, Natașa Raab, Ștefan Mirea, Corina Druc, Marian Politic, Cătălin Băicuș, Geni Macsim, Eugen Titu, precum și actori-studenți’, afirmă Nicolae Coande.

‘Rinocerii’ va fi prezentat în noua stagiune pe 10-11-12 octombrie, iar pe 2 noiembrie în cadrul Festivalului Național de Teatru, a cărui închidere oficială va avea loc la Craiova.

Recentele succese ale Naționalului craiovean sunt legate și de numele lui Bocsardi Laszlo, care în anul 2012 a pus în scenă spectacolul ‘Caligula’, de Albert Camus, cu o distribuție de excepție.

Spectacolul ‘O noapte furtunoasă’, realizat de Mircea Cornișteanu după piesa cu titlul omonim a marelui Caragiale, a fost prezentat cu deosebit succes la Festivalul Comediei Românești FESTCO (Premiul pentru cea mai bună interpretare în rol feminin, Cerasela Iosifescu), Festivalul de Teatru de la Oradea (Premiul pentru cea mai bună interpretare în rol feminin, Cerasela Iosifescu), precum și Festivalul Național de Teatru București, 2012. Din distribuție fac parte Cerasela Iosifescu, Ion Colan, Valentin Mihali, Cătălin Băicuș, George Albert Costea, Raluca Păun, Dragoș Măceșanu.

Spectacolul ‘Profu’ de religie’ în regia lui Bobi Pricop a fost recent distins cu Premiul Publicului (locul al II-lea), la Festivalul de Teatru ‘New plays from Europe’ de la Wiesbaden (Germania). Spectacolul a fost prezentat în perioada 22-24 iunie la cea de-a douăsprezecea ediție a celui mai important festival de teatru din lume dedicat exclusiv prezentării pieselor contemporane și a fost selecționat de Manfred Beilharz, fondatorul și directorul festivalului, după ce acesta l-a văzut anul trecut la Craiova. Din distribuție fac parte Marian Politic, Romanița Ionescu (nominalizată pentru rol secundar la premiile din acest an ale UNITER), Cătălin Vieru, Raluca Păun și Dragoș Măceșanu.

Un proiect internațional al TNC aflat în derulare este ‘Arta îmbătrânirii — Îngrijirea globală’, cu un spectacol care va avea premiera pe 27 septembrie a.c. și care este un proiect dezvoltat în cadrul Convenției Teatrale Europene, în colaborare cu Theater und Orchester Heidelberg (DE), Gavella Drama Theatre Zagreb (HR), Deutsches Theater Berlin (DE), Nottingham Playhouse (UK), Staatstheater Braunschweig (DE), Staatstheater Karlsruhe (DE), Teatrul Național din Timișoara (RO). „Teatrul din Craiova și partenerul său direct din acest proiect, Staatstheater Karlsruhe din Germania, își propun să realizeze, pe baza unei cercetări de teren, un spectacol de teatru documentar, plecând de la fenomenul tot mai des întâlnit al migrației femeilor românce către Germania, unde se angajează ca bone și îngrijitoare de bătrâni. Trimițându-și salariile înapoi în țară, la proprii copii și părinți vârstnici, acestea participă activ la economia ambelor țări, dar care este prețul psihologic și emoțional? Teatrul ‘Marin Sorescu’și cel din Braunschweig vor cerceta efectele migrației muncii către Europa occidentală asupra membrilor familiilor rămase acasă, iar spectacolul se va realiza cu distribuție din ambele teatre, precum și cu participarea unor actori pensionari care încă își doresc să joace”, a dezvăluit Coande.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns