Craiova se poate mândri cu cea mai somptuoasă clădire din Oltenia – Palatul ‘Jean Mihail’, clădire care este asemănată cu Palatul Schonbrunn din Viena și care găzduiește astăzi Muzeul de Artă, unde sunt expuse mai multe lucrări ale creatorului sculpturii moderne, Constantin Brâncuși.
Aflată acum la finalul unui amplu proces de reabilitare care a început în anul 2011, restauratorii încercând să o aducă la forma sa inițială de la începutul secolului trecut, clădirea a fost construită în perioada 1900 — 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Dinu Mihail (1837 — 1908), al doilea cel mai bogat om din România de la acea vreme după George Gr.Cantacuzino, prim-ministru al României în perioada 1889-1900. Legenda spune că Mihail era atât de bogat, încât s-a dus la Regele Carol I și i-a cerut permisiunea să acopere clădirea cu monede de aur, iar regele ar fi spus că este de acord cu condiția ca acestea să fie puse în dungă. Și a renunțat la idee, doar pentru că o mică porțiune ar fi rămas neacoperită dacă ar fi pus monedele în dungă.
Construit în stilul academismului francez, cu elemente arhitecturale ce aparțin barocului târziu, palatul este remarcabil atât prin bogata arhitectură exterioară (ancadramentele ferestrelor, ornamentele fațadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, patru coloane adosate etajului I, al corpului central decroșat, loggia centrală de pe fațada sudică a palatului, acoperișul mansardei), cât și prin amenajările interioare. La capătul scării centrale se află bustul lui Dinu Mihail, deasupra căruia este gravată inscripția de inaugurare a palatului: ‘Această clădire s-a ridicat în anii 1900-1907 de către Constantin N. Mihail si s-a inaugurat la anul 1909 de fiii săi Nicolae si Ioan’.
La construcția palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate și meșteri străini, în general italieni veniți din zona friulană și stabiliți în Oltenia. Valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile venețiene, plafoanele și cartușele pictate, candelabrele cu ornamente din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereții tapisați cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria etc., toate dau încăperilor un aer de eleganță și gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie și dotat încă de la început cu instalație electrică, încălzire centrală etc. Prețuit pentru valoarea sa artistică, el a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea.
În palat s-au petrecut de-a lungul anilor câteva evenimente istorice importante. Astfel, în anul 1913, în luna mai, regele Carol I și familia sa au fost găzduiți în Palatul Mihail. Apoi, în vara anului 1913, în iulie, în timpul celui de-al doilea război balcanic, pentru scurt timp, regele Carol I a locuit din nou aici, iar în 1915 regele Ferdinand. În timpul Primului Război Mondial, când parte din teritoriul României a fost vremelnic ocupat de Puterile Centrale, în palat a fost sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. La sfârșitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora, la 7 septembrie, țara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Începând din septembrie 1944, palatul a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a. În toamna aceluiași an, timp de cinci săptămâni, a locuit aici și Iosif Broz Tito, iar în septembrie 1944 s-a încheiat Acordul dintre Comitetul Național de Eliberare a Iugoslaviei și Frontul Patriei din Bulgaria, acord prin care războiul dintre Iugoslavia și Bulgaria înceta. De aici Iosif Broz Tito a condus atunci operațiunile de eliberare ale Belgradului, operațiuni încheiate cu succes la 20 octombrie 1944.
Din august 1954, Palatul ‘Jean Mihail’ adăpostește Muzeul de Artă Craiova care din 2011 se află în renovare și este închis publicului.
Șeful echipei de restauratori ai Muzeului de Artă din Craiova, pictorul restaurator Gheorghe Nicolae Jack, a afirmat pe timpul desfășurării lucrărilor, că restaurarea a fost un proces complex, începând de la proiectare, documentarea de arhivă, pentru că această clădire a fost inițial o casă de locuit, nu un muzeu și a fost nevoie de sondaje stratigrafice. ‘Pentru găsirea culorilor originale a fost nevoie de simulare a culorilor și pe calculator, am fost nevoiți să stăm lângă producătorii culorilor și a trebuit ca noi să spunem gramajul, tot, cât se pune. Caroiajul din colțuri al unor săli nu îl găseam nicăieri și tot printr-un sondaj stratigrafic am descoperit exact acele caroiaje’, a spus Gheorghe Nicolae Jack.
Fondul de bază al patrimoniului muzeului l-a constituit Pinacoteca „Alexandru și Aristia Aman”, la care s-au adăugat transferuri de lucrări importante, achiziții proprii, precum și noi donații, mare parte dintre ele făcute de către artiștii români, ajungându-se astăzi la un fond de peste 12.000 de piese de artă românească și străină.
Începând din anul 1962 operele de artă din patrimoniul Muzeului de Artă Craiova au intrat direct în circuitul internațional al valorilor prin participarea la mari expoziții internaționale, organizate în peste 20 de țări din Europa , Asia și America de Nord.
În anul 1956, în cadrul Galeriei Naționale de Artă, se deschidea la Craiova o sală specială în care erau prezentate publicului patru sculpturi de Constantin Brâncuși: Orgoliu (1905), Cap de băiat (1906), Sărutul (1907) și Coapsa sau Fragment de tors (1909-1910). Muzeul de Artă din Craiova devenea astfel primul muzeu din România și unul dintre primele muzee din lume care dedicau un spațiu permanent prezentării operelor lui C. Brâncuși. Din 1956 până în 1964, sculpturile menționate au fost prezentate în Salonul Oglinzilor. Întrucât Palatul Jean Mihail a fost conceput de arhitectul francez Paul Gottereau într-un stil baroc târziu, în anul 1964 au fost concepute, într-un stil modern, două săli speciale destinate prezentării operelor brâncușiene, care de atunci poartă numele Cabinetul Constantin Brâncuși. Numai la Muzeul de Artă din Craiova pot fi văzute două lucrări sculptate în lemn de artist din perioada primilor ani de studii artistice la Școala de Arte și Meserii din Craiova (1893-1898) și șase sculpturi artistice executate între 1898 și 1913. Periodic, mai sunt expuse Ecorșeul (1902) și o serie de obiecte ce au aparținut artistului: unul dintre cele 3 aparate de fotografiat ale sale, un creion de tâmplărie și o scrisoare adresată pictorului român Gh. Petrașcu.
Prin proiectul de restaurare a muzeului, Cabinetul Constantin Brâncuși a fost reamenjat, urmând ca din toamna acestui an, când Muzeul va fi redeschis publicului, să apară în fața vizitatorilor într-o ‘haină nouă’.
‘În acești trei ani, Muzeul de Artă a trecut printr-un amplu proces de reconstrucție, renovare, consolidare și reabilitare. În acest moment trebuie să montăm sistemele de simeze pentru susținerea tablourilor. Am avut probleme mari în a găsi o firmă care să accepte să facă această lucrare, deși oferte am primit de la multe firme, dar în momentul în care am dorit să licităm nu s-a mai prezentat niciuna și după multe încercări am găsit o firmă care să accepte pe banii pe care îi aveam noi să facă lucrarea. În momentul în care i-am spus să se apuce de treabă, ne-a informat că piesele sunt aduse din Italia unde este vacanță în luna august și termenul s-a tot lungit. Acum avem încredințarea că peste câteva zile ne apucăm de treabă și credem că în maxim trei săptămâni le vom finaliza de pus. Sperăm că peste o lună de zile vom putea primi publicul în sălile muzeului’, a declarat, pentru AGERPRES, Emilian Ștefârță, directorul Muzeului de Artă din Craiova.
Muzeul are acum nevoie și de cinci vitrine a căror realizarea este de asemenea de durată, mai ales că în România sunt foarte puțini producători pentru aceste obiecte. Directorul Ștefârță a mai afirmat că în muzeu, din păcate, se simte nevoia unor spații de expunere temporare, provizorii, pentru că în momentul în care este organizată o expoziție temporară, fondul din expoziția permanentă este scos și dus în depozit, pentru a se face loc pieselor noi. ‘Noi nu avem niște săli speciale pentru expozițiile temporare și un muzeu de talia muzeului nostru, care este muzeu regional, trăiește foarte mult și prin expozițiile temporare. Or în momentul în care muți prea des lucrările dintr-un spațiu în altul, de la un microclimat la altul, au fără îndoială de suferit. Și este vorba de lucrări extrem de prețioase, dar extrem de fragile’, a mai afirmat Ștefârță.
Pentru a pune mai bine în valoare atât Palatul ‘Jean Mihail’ cât și operele marelui sculptor, dar și pentru a mări spațiul de expunere, Consiliul Județean Dolj, în subordinea căruia se află Muzeul de Artă, începe anul acesta, în curtea muzeului, prin intermediul unui proiect finanțat din fonduri europene și de la bugetul județului, construirea unui centru-muzeu unic în țară care va purta numele lui Constantin Brâncuși. Investiția se ridică la peste 7,3 milioane euro, din care 3,3 milione euro reprezintă finanțare europeană prin POR, iar 4 milioane euro — contibuția CJ. Inițial, centrul fusese gândit ca un loc de expunere pentru Brâncuși, însă din cauza condițiilor de finanțare a fost nevoie ca acesta să aibă o destinație turistică unde vor fi amenajate și expozițiile temporare.
„Proiectul Centrul Internațional Constantin Brâncuși este unic în țară, nu l-a mai făcut nimeni. În niciun alt oraș, nimeni nu a făcut ceva pentru cel mai cunoscut român — Constantin Brâncuși. Este un proiect inedit pentru România. Vom putea astfel să îl punem în valoare pe cel care spunea că a renăscut la Craiova. Cred că vom fi invidiați de toată România pentru acest Centru’, spune Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj.
Centrul Internațional Brâncuși este unul complex, la suprafață va avea un pavilion de sticlă, în interiorul căruia va exista un ovoid, dar și o pasăre măiastră, deci forma va fi o reinterpretare a operelor lui Constantin Brâncuși. Construcția se va întinde pe o suprafață lată de 17 metri și lungă de 70 de metri, va avea două ateliere de discurs, o sală de atelier, o sală de spectacole și o sală de expoziții.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
