Lubenița de Dăbuleni este cel mai cunoscut brand de pepene verde din țară datorită calităților sale organoleptice deosebite date de solul și de soarele care arde nisipurile din această zonă.
Brandul de „pepene de Dăbuleni” a fost impus de soiul „Dulce de Dăbuleni”, pepene cu fructe mari de 5-8 kg, de formă glubuloasă, cu suprafața netedă, cu dungi mijlocii de culoare verde închis și desen fin dantelat, cu miezul colorat uniform, roșu zmeuriu, cu gust plăcut, creat de către SCDPN Dăbuleni și cultivat o perioadă lungă de timp în zonă. În prezent la Dăbuleni se cultivă peste 50 de soiuri și hibrizi provenind din toată lumea, iar soiul care a impus brandul de „pepene de Dăbuleni” este mai tardiv și ocupă suprafețe mai mici, fermierii cultivându-l pentru a obține producții în lunile august și septembrie și în ultima perioadă pentru obținerea pepenilor verzi ecologici. Se poate spune că atunci când vorbim de pepenele verde de Dăbuleni, ne referim la un pepene foarte timpuriu, cu calități organoleptice foarte bune, impuse de condițiile de mediu specifice solurilor nisipoase.
Dr.ing.Vasile Toma, cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni, a declarat, pentru AGERPRES, că pepenele verde, lubenița cum este denumită de localnicii din Oltenia, s-a cultivat pe solurile nisipoase de la Dăbuleni cu mult timp în urmă, monografia localității consemnând că la mijlocul secolului al XIX-lea, locuitorii acestei zone cultivau pepenii verzi pentru consumul propriu, dar și pentru a face schimb cu locuitorii din localitățile situate pe terenuri mai fertile, primind grâu sau alte cereale. „Este și azi tradiția ca de Sfânta Maria să se împartă lubeniță. Pe măsură ce posibilitățile de transport au evoluat, a crescut și suprafața cultivată, pepenii de la Dăbuleni fiind cunoscuți în toată țara și chiar exportați în țările fostei Uniuni Sovietice, Polonia, Cehoslovacia, Germania”, a spus dr.ing.Vasile Toma.
Potrivit cercetătorului de la SCDCPN, pepenii verzi de la Dăbuleni s-au impus prin timpurietate și calități organoleptice, solul nisipos, temperatura ridicată din timpul verii fiind factorii climatici care influențează pozitiv timpurietatea producției și mai ales mărimea și calitatea acesteia. „La început s-au cultivat așa numiții pepeni verzi sălbatici, de formă alungită, cu fructe mari, lipsite însă de calitate. Mai târziu, s-au cultivat câteva soiuri românești: „De Arad”, „De Brăila”, „De Tâmburești”. Ulterior, pretențiile mereu crescânde ale cultivatorilor au impus introducerea și altor soiuri străine („Sugar Baby”, „Crimson Sweet”, „Timpuriu de Canada”, „Charleston Gray”), dar și românești („Lovrin 532”, „De Miniș”, „Dr Mauch” etc). Treptat, a devenit necesară aprofundarea cercetărilor de ameliorare a pepenilor verzi la SCDCPN Dăbuleni, care s-au materializat în crearea soiurilor De Dăbuleni (1986), Dulce de Dăbuleni (1989), Oltenia (2005), soiuri bine adaptate condițiilor ecologice de pe solurile nisipoase. Soiul „Dulce de Dăbuleni” s-a cultivat o perioadă lungă de timp după introducerea lui în cultură, ocupând peste 90% din suprafața cultivată. Acest soi creat la CCDCPN Dăbuleni, este semitardiv, viguros, prezintă fructe mari (5,0 — 8,0 kg) de formă globuloasă. Suprafața fructului este netedă, cu dungi mijlocii de culoare verde închis și desen fin dantelat. Miezul este colorat uniform, roșu zmeuriu și are gust plăcut. Are toleranță bună față de majoritatea bolilor. Capacitatea de producție este de peste 50 t/ha. Fiind cultivat o perioadă lungă de timp este cunoscut de către consumatori din toată țara și a impus brandul de Pepene de Dăbuleni’, a spus dr.ing.Vasile Toma.
Potrivit cercetătorului, după anul 2000 și mai ales după intrarea țării noastre în Uniunea Europeană, sortimentul de pepeni verzi a fost foarte mult diversificat, toate marile firme europene și mai ales cele olandeze introducând la Dăbuleni hibrizi foarte timpurii, de mare productivitate, care s-au adaptat bine la condițiile de pe solurile nisipoase. „În prezent se cultivă peste 50 de soiuri și hibrizi provenind din toată lumea, printre care se numără Sorento F1, Romanța F1, Top Gun F1, Lady F1, Crisby F1, Audry F1, Pata Neagră F1, Celine F1, Huelva F1 ș.a.m.d. Soiul care a impus brandul de „pepene de Dăbuleni”, fiind mai tardiv, ocupă suprafețe mai mici și fermierii îl cultivă pentru a obține producții în lunile august și septembrie și în ultima perioadă pentru obținerea pepenilor verzi ecologici. Se poate spune că atunci când vorbim de pepenele verde de Dăbuleni, ne referim la un pepene foarte timpuriu, cu calități organoleptice foarte bune, impuse de condițiile de mediu specifice solurilor nisipoase”, a mai declarat dr.ing.Vasile Toma.
Datorită fertilității naturale scăzute și condițiilor climatice caracterizate prin exces termic și precipitații insuficiente, zona solurilor nisipoase poate fi considerată ca fiind o zonă agricolă defavorizată. „Aici fermierii au la dispoziție o gamă redusă de culturi care să asigure exploatarea solului în condiții de profitabilitate, iar dintre acestea pepenii verzi ocupă suprafețele cele mai mari. România produce 22,8% din producția de pepeni verzi a Uniunii Europene, iar în țara noastră cele mai mari suprafețe cultivate cu pepeni verzi sunt în zonele cu soluri nisipoase din județele Dolj, Brăila ,Galați, Buzău. Suprafețele cultivate anual cu pepeni verzi în țara noastră în ultimii ani au oscilat între 49.500 ha în anul 1999 și 29.700 ha în anul 2008 ha, producția totală anuală fiind de 853.200 t, respectiv 562.300 t, potrivit Anuarului statistic al României din 2009. Perfecționarea permanentă a tehnologiilor de cultivare a pepenilor a făcut ca producția medie să aibă o evoluție ascendentă de la 8,68 t/ha în 1980 la 18,6 t/ha în 2005. Creșterea suprafețelor cultivate cu pepeni, concomitent cu creșterea producției medii la hectar au avut drept rezultat o creștere continuă a producției totale de pepeni de la 120,6 mii tone în 1980 la 853,2 mii tone în 1999, an în care s-a obținut cea mai mare producție de pepeni din țara noastră. Cu toate acestea, producția medie la ha este departe de cea realizată în țările mari cultivatoare, unde nivele de 60-90 t/ha sunt realizate în mod frecvent. În țara noastră producții de peste 50 t/ha sunt atinse de cultivatorii din zonele de maximă favorabilitate care cultivă pepeni verzi în scop comercial și nu pentru consum propriu, pragul de eficiență economică fiind situat la 25-30 t/ha. Ca urmare a tendinței de creștere a randamentelor de producție, este de așteptat o scădere a suprafețelor cultivate cu pepeni verzi, fără diminuarea producției totale”, spune dr.ing.Vasile Toma.
În zona solurilor nisipoase de la Dăbuleni se cultivă anual 5.000-7.000 de ha de pepeni după tehnologia tradițională, prin semănat direct în câmp. „Pepenii verzi se recoltează la Dăbuleni începând cu data de 18 — 20 iulie, până la sfârșitul lunii septembrie, înregistrându-se un vârf de producție între 5 — 25 august. Beneficiind de rezultatele Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor care a executat în ultimii ani un număr mare de proiecte și teme de cercetare privind ameliorarea și tehnologia de cultivare a pepenilor verzi, fermierii din zona solurilor nisipoase aplică astăzi tehnologii de mare performanță. Pentru creșterea timpurietății, culturile de pepeni verzi se înființează prin răsad, se protejează în adăposturi joase tip tunel, terenul se mulcește cu folie de polietilenă, iar irigarea se face localizat prin picurare. Cultivați după această tehnologie, pepenii verzi se recoltează începând cu data de 15-20 iunie. Cheltuieliile pentru o astfel de tehnologie sunt mari, de 14.000-16.000 lei/ha, dar ele sunt acoperite prin producții de 60-80 t/ha și de prețul mai bun de valorificare”, a mai spus dr.ing.Vasile Toma.
În ultimii ani un număr tot mai mare de cultivatori de pepeni verzi folosesc tehnologia de cultivare cu plante altoite. „Altoirea pepenilor verzi s-a impus ca o necesitate pentru culturile extratimpurii și timpurii înființate prin răsad, protejate în adăposturi joase tip tunel și mulcire. Prin altoire crește rezistența plantelor la atacul unor agenți patogeni, cu referire specială la atacul produs de Fusarium oxysporum, crește rezistența la factorii de stres, crește randamentul de utilizare a îngrășămintelor și a apei din irigații. Metoda de cultivare a pepenilor verzi prin altoire determină creșterea nivelului producției, a greutății fructelor, fără a influența negativ calitatea și conținutul chimic al acestora . Se pot realiza producții de 80-120 t/ha, prin a căror valorificare se acoperă cheltuielile de 18 000-20 000 lei/ha și se obține și un profit de 15 000-30 000 lei/ha. Răsadurile altoite se aduc din Turcia, Grecia, Ungaria, Slovenia, pentru producerea plantelor altoite fiind necesare spații dotate cu instalații speciale de dirijare a factorilor climatici. Prețul mare a plantelor altoite a făcut ca mulți cultivatori să-și producă singuri răsadurile necesare, tendința fiind ca numărul acestora să crească”, afirmă dr.ing.Vasile Toma.
Producătorii de pepeni verzi de la Dăbuleni se confruntă și și cu multe greutăți. „Prin importul de pepeni verzi din Turcia, Grecia, țări care produc pepeni verzi mai timpurii, beneficiind de poziția geografică, sunt afectați în special cultivatorii care au investit în producerea pepenilor verzi timpurii. Valorificarea producției este, de asemenea, una din marile probleme cu care se confruntă producătorii de pepeni verzi. Lipsa unor structuri specializate pentru valorificare, reticența pentru formele asociative de producere și valorificare, accesul din ce în ce mai restrictiv în piețe sunt principalii factori care aduc greutăți în valorificarea profitabilă a producției de pepeni verzi. La acestea se adaugă nefuncționarea sistemului de irigații Sadova — Corabia, prețul apei de irigat de peste 700 lei/1000 m.c. fiind prohitiv pentru toate culturile de pe solurile nisipoase. Pentru asigurarea apei necesare culturilor de pepeni verzi, fermierii folosesc apa freatică aflată în zonă la 4-10 m adâncime, iar pentru diminuarea consumului folosesc irigarea prin picurare”, a mai explicat dr.ing.Vasile Toma, cercetător în cadrul SCDCPN din Dăbuleni.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.