Parcul craiovean „Nicolae Romanescu”, cea mai mare zonă verde urbană a României

Divertisment

Parcul ‘Nicolae Romanescu’ din Craiova, unul dintre obiectivele emblematice ale orașului, este cea mai mare zonă verde urbană din România, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din țara noastră.

Conceput și realizat ca un parc romantic, imaginat și amenajat în totalitate de arhitecți, parcul a fost inaugurat în februarie 1903 în prezența Regelui Carol I, a principelui Ferdinand și a prim-ministrului Dimitrie Sturza.

Parcul ‘Nicolae Romanescu’ este amplasat în zona de sud a Craiovei, la capătul străzii centrale a orașului — calea Unirii, în cartierul 1 Mai, formând un ansamblu complex desfășurat pe circa 100 ha și este, în felul său, unic în România.

Pentru că inițial a fost amenajat pe pământurile familiei Bibescu, renumită în perioada de la mijlocul secolului al XIX-lea atât prin potențialul economic, dar și prin inițiativele edilitare la nivelul orașului, în trecut i se spunea Parcul ‘Bibescu’.

Parcul fusese amenajat, potrivit datelor Primăriei Craiova, de un grădinar neamț la ideea marelui logofăt Ioan (Iancu) Bibescu din anii 1844-1845, fiind dotat cu sere, pavilioane, specii de păsări, bănci și un chioșc de fier (chioșcul muzicii) adus din atelierul de feronerie din Viena în 1842. Ulterior a fost vândut municipalității Craiova cu 12.000 de galbeni.

La începutul secolului al XX-lea, renumitul om politic, cărturar și edil craiovean Nicolae P. Romanescu, primar al Craiovei, pune în practică o serie de idei privind modernizarea orașului prin lucrări edilitar-gospodărești și a spațiilor verzi, contribuind nu numai la înfrumusețarea orașului, ci și la sănătatea mediului înconjurător. Astfel, parcul care înainte de 1989 s-a numit Parcul Poporului, poartă azi numele celui care l-a refăcut într-un stil modern și complex.

Parcul a fost reorganizat între anii 1900-1903 după proiectul arhitectului peisagist francez Eduard Redont, proiect premiat cu medalia de aur la Expoziția internațională de la Paris, în anul 1900. Este unul din cele mai mari și mai frumoase parcuri din țară, ocupând o suprafață de 100 ha, din care 96 ha de plantații, 4 ha luciul de apă al lacurilor, un hipodrom, un velodrom, drumuri și alei pe o întindere de 35 km, monumente de artă, unități de servire a publicului, debarcader și un punct zoologic. Printre construcțiile deosebite care asigură un cadru romantic special (un castel, imitații de stânci, podețe etc.), se află podul suspendat peste pârâul în cascade care traversează parcul, realizat într-o arhitectură aparte sub supravegherea savantului Gogu Constantinescu. Valoarea deosebită a decorului este dată de un număr foarte mare de exemplare de arbori și arbuști ornamentali aduși de pe mai multe continente și aclimatizate la latitudinea orașului Craiova, unele fiind întâlnite destul de rar la noi în țară și chiar pe continentul european.

Concepția arhitecturală care a stat la baza realizării Parcului ‘Romanescu’ se bazează pe vizualizarea unor varietăți de tablouri peisagere (compoziții libere ale vegetației) organizate în forme organice, tablouri care sunt legate prin trasee sinuoase, plăcute promenadei, ce conferă o atmosferă dinamică. Circulația a fost direcționată pe alei înguste în interiorul parcului și pe o alee perimetrală, în partea centrală fiind păstrată circulația pe traseul vechii Grădini ‘Bibescu’. Prin sistematizarea reliefului existent în sit, s-a obținut o compoziție formată dintr-un curs de apă (pârâu), care în prima parte alimentează lacul, iar în a doua asigură un debușeu și un lac, elemente care devin structura de bază a segmentului de agrement. Sugestia naturalității a fost materializată prin folosirea stâncilor în diferite compoziții: cascade, treceri prin apa, poduri care imită încrengături vegetale. Planul inițial conține toate formele de relief, iar ca întindere parcul prezintă un echilibru între suprafața de apă și zona terestră.

Din punct de vedere funcțional, parcul a fost conceput atât ca un spațiu public de agrement, de loisir, cât și pentru sport. Componentele peisagistice, atâtea câte s-au păstrat din formula inițială, precum și concepția arhitecturală de ansamblu reprezintă în mare măsură o variantă de interpretare matură a căutărilor de factura romantic-istoricistă ale secolului al XIX-lea. În plus, asemănările cu vechile realizări ale arhitecturii peisagere românești sunt minime: în 1854 a fost dat în folosință Parcul Cișmigiu din Capitală (arhitect peisagist Wilhelm Mayer), în forma definitivă fiind dat în folosință după 1940 (arh.peisagist Wilhem Rebhuhn), iar abia în 1906 a fost realizat parcul Carol din București, tot de E. Redont.

Parcul găzduiește o serie de obiective cu o mare valoare culturală și istorică: Podul Suspendat, un pod foarte vechi pe care se poate circula, care este situat deasupra apei, despărțind două dealuri; Castelul Fermecat, amplasat pe unul dintre dealuri, în apropierea podului, care este obiectiv turistic; Hipodromul Craiova, unde din 2000 nu s-a mai desfășurat nicio activitate, a fost inaugurat în 1903 și era folosit pentru curse de trap și galop, iar după cel de-al Doilea Război Mondial partea din față a tribunei a fost transformată în teren pentru concursurile de sărituri peste obstacole; Teatrul de Vară care se află într-un proiect european de reabilitare. Parcul găzduiește, de asemenea, una dintre cele mai vechi grădini zoologice din țară, inaugurată în anul 1906.

Recent, Primăria Craiova a inclus Parcul ‘Nicolae Romanescu’ într-un proiect de reamenajare cu finanțare europeană prin care va fi îmbunătățită infrastructura urbană a parcului aflată în curs de degradare: vor fi reabilitate aleile carosabile și pietonale, podurile, podețele și pasarelele, rețeaua de alimentare cu apă potabilă, rețeaua de canalizare, rețeaua de irigații, vor fi amplasați peste 700 de stâlpi de iluminat public și vor fi amplasate 99 camere video de supraveghere a zonei. Proiectantul a propus și reabilitarea/recondiționare cascadelor și căderilor de apă existente, reabilitarea și reintegrarea elementelor de mobilier urban: bănci, pubele, stâlpi de iluminat, grupuri sanitare, montarea de fântâni cu apă potabilă cu model specific istoricului obiectivului, precum și recondiționarea celor existente, precum și reabilitarea elementelor tip construcție existente: casa grădinarului, pavilioane rustice, glorieta, pavilion debarcader.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns