Castrul roman de la Răcarii de Jos, monument arheologic pe harta turistică a Doljului

Divertisment

Situat în vecinătatea gării Răcari și a principalei artere de circulație – E 70, la 30 km de Craiova și 6 km de Filiași, castrul roman de la Răcarii de Jos este în prezent unul dintre cele mai importante monumente arheologice din județul Dolj.

Construit în perioada războaielor daco-romane, a fost lărgit ulterior, în a doua jumătate a secolului al II-lea, fiind reconstruit din piatră la începutul secolului al III-lea. Fortificația are forma unui dreptunghi cu latura mare de 170 de metri și latura mică de 140 de metri, în colțurile căruia se aflau turnuri de supraveghere. În interiorul castrului, pe lângă clădirea comandamentului, au fost construite locuințe pentru cazarea soldaților, un depozit de alimente și alte stabilimente. În jurul fortificației s-a dezvoltat o așezare cu caracter cvasi-urban, cu dimensiuni inițial estimate între 8 și 10 hectare, parțial suprapusă de gară și liniile ferate din vecinătate, de șoseaua internațională și de satul Răcarii de Jos.

În perioada 2003-2010, complexul a fost exploatat de Muzeul Național de Istorie București în parteneriat cu Muzeul Olteniei, iar din 2010, situl s-a întors la Muzeul Olteniei, aflat în subordinea Consiliului Județean Solj.

‘Cercetările în castrul roman de la Răcari de Jos, județul Dolj, au debutat în anul 2006. Săpăturile arheologice propriu-zise și măsurătorile geofizice nondistructive au dus la conceperea și implementarea unui proiect de restaurare primară. Au fost puse în evidență, în interiorul castrului, clădirea comandamentului, un depozit de cereale — horreum — și 12 locuințe militare. Dintr-o suprafață totală de cca. 23.800 metri pătrați ocupată de castru, au fost restaurate primar clădiri în suprafață de 1260 metri pătrați. Numeroasele campanii arheologice au condus la descoperiri importante, dar și la avansarea lucrărilor de restaurare primară, castrul roman de aici putând fi considerat deja ca un important obiectiv turistic pe harta județului Dolj’, a declarat Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei, pentru AGERPRES.

Au fost descoperite numeroase vestigii, piese ceramice — numeroase fragmente de vase precum și o țiglă cu ștampila unității militare ce a staționat în acest castru, Numerus Maurorum, fapt care arată cât de important este acest sit arheologic, ca sursă de informații despre perioada stăpânirii romane.

‘Îmbucurător este și faptul că specialiștii Muzeului Olteniei Craiova s-au ocupat de conservarea fundațiilor clădirilor aflate în interiorul castrului, astfel încât acestea sunt vizibile pentru oricine este interesat să le viziteze. Este un prim pas necesar în direcția pe care se intenționează să se avanseze, cu un proiect inedit, al amenajării unui parc arheologic la Răcari. Cercetările au beneficiat de sprijinul nemijlocit al Consiliului Județean Dolj. Județul Dolj este mult mai accesibil vizitatorilor, odată cu modernizarea Aeroportului Craiova și cu utilizarea intensă a podului Calafat — Vidin, iar existența unor astfel de zone, cu o bogată istorie, reprezintă un atu, prin care se pot atrage turiști inclusiv de peste hotare. Avantajul, în acest caz, este dublat de fericita amplasare a castrului de la Răcari în apropierea Drumului European 70 și a căii ferate Craiova — Filiași’, a mai spus Ridiche.

Săpăturile arheologice au vizat clădirea comandamentului castrului. Este un obiectiv de mari dimensiuni (lungime — 37m; lățime — 34m), realizat cu fundații și ziduri de piatră. Ruinele clădirii au avut de suferit de-a lungul vremii din cauza spolierii materialului de construcție, dar și a săpăturilor arheologice mai vechi, efectuate după o metodă mai puțin profesională.

”Din anul 2011, responsabilitatea cercetărilor arheologice în castrul de la Răcari a fost atribuită în întregime Muzeului Olteniei din Craiova. În pofida distrugerilor provocate de trecerea timpului, ruinele fundațiilor clădirii comandamentului castrului au putut fi evidențiate de săpăturile recente. Zidurile exterioare măsoară o grosime de 0,80m, iar intrarea era largă de 4,90 m. În interior se găseau mai multe spații și compartimentări, cu utilități diverse. Pentru ridicarea clădirii au fost folosite mari cantități de materiale de construcție (pietre de râu, gresie locală, pietre de calcar, cărămizi). Un acoperiș impozant, realizat din țigle și olane dispuse pe o schelărie de lemn, adăpostea interiorul clădirii’, a mai spus directorul Muzeului Olteniei.

Clădirea era amplasată în mijlocul castrului, cu deschiderea spre est, spre porta praetoria. Era alcătuită dintr-o curte interioară (atrium), în jurul căreia se găseau dispuse mai multe camere (armamentaria) destinate depozitării armelor și a echipamentului militar; dincolo de curtea interioară se găsea o sală mare (basilica) a cărei utilitate era de a găzdui ședințe, ceremonii sau procese; mai departe, la vest de basilica, încăperile din spate erau concentrate în jurul capelei sacre (sacellum), o încăpere de obicei absidată în care se păstrau drapelele (stindardele), reprezentările divinităților oficiale și tezaurul unității militare. De o parte și de alta a acestei camere se găsesc încă șase încăperi, câte trei pe fiecare parte, de dimensiuni diferite. Erau folosite ca birouri sau camere unde se depozitau arme și piese de echipament militar.

„Foarte probabil, clădirea mai prezenta încă un etaj. Această afirmație se bazează pe grosimea neobișnuită a fundațiilor și zidurilor sale, precum și pe prezența celor trei contraforți exteriori, ai absidei camerei stindardelor; toate acestea se pot justifica numai prin necesitatea de a susține o construcție de dimensiuni mari. Clădirea comandamentului, ca și castrul de la Răcari au fost construite de soldații unei unități militare romane, probabil ecvestră, formată din mauri, care a staționat aici — Numerus Maurorum. Cu siguranță, unitatea de mauri a avut sarcina de a menține ordinea, paza și controlul în interiorul provinciei romane ce ocupa teritoriul Olteniei de astăzi. Asta pentru că vreo misiune strategică sau specială nu poate fi exprimată. Descoperirea la Craiova, în vechile temelii ale clopotniței bisericii Sf. Dumitru, a unei cărămizi ștampilate ce poartă numai inscripția cu legenda NM, lasă loc presupunerii că unitatea de mauri își exercita atribuțiile mai sus menționate, prin intermediul mai multor posturi dispuse din loc în loc, unul dintre acestea aflându-se probabil la Pelendava, în timp ce la Răcari să fi fost castrul de bază al unității”, spune directorul Muzeului Olteniei.

Cercetarea și conservarea în întregime a ruinelor castrului este un deziderat important pentru Muzeul Olteniei din Craiova. Pentru ca toate ruinele clădirilor identificate în interiorul castrului să poată fi păstrate, neacoperite de pământ, s-a procedat la operațiunea de restaurare primară a acestora. Această măsură se încadrează în intenția Consiliului Județean Dolj și a Muzeului Olteniei Craiova, de a proceda cât mai rapid la conservarea ruinelor întregului castru și introducerea acestuia în circuit turistic. În anii următori, cercetările și restaurarea primară vor viza celelalte construcții din incinta castrului: depozitul de alimente, locuințele comandantului și ale soldaților.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *